miercuri, 15 decembrie 2010

„Rocada mică”

Acest articol gândit alaltăieri, când s-au întâmplat faptele, probabil că trebuia să-l postez ieri... aşa că-l scriu doar azi, cum se întâmplă de fiecare dată când timpul de sub Tâmpa, conform teoriei lui Schumann, s-a prescurtat cotidian, de la 24 de ore la 16. Îmi pare sorry că vă ofer sarmale reci gătite alaltăieri, încălzite ieri şi de mâncat azi!...
N-am auzit până acum nici un analist sau cititor în stelele politicii româneşti să decripteze, mă rog să facă hermeneutică pe ce se întâmplă pe la casele boiereşti şi ciocoieşti de la Bucureşti. Deşi mă aşteptam, de pildă, la un Radu Tudor, la un Emil Hurezeanu sau chiar la un Cristoiu şi, „biensur”, un CTP s-o dea pe goarnă... Asta, ce m-am prins eu, nu că-s mai deştept, dar „se vede”, vorba lui Iţic scărpinându-se la spate. Eu i-am zis „rocada mică”, cunoscătorii de şah ştiu ce înseamnă. După ultima ispravă politico-sportivă, cu datul de-a tumba automobilistică, Victor Ponta, preşedintele junior al PSD, scăpat teafăr pe şosea, scoate o perlă pe eşapamentul vorbirii, de zile mari: „Băsescu e dracu!”. Ştim ce înseamnă în mentalul colectiv şi parcă ni-l şi imaginăm pe atât de veselul nostru conducător, cu corniţe, după ce a purtat, rând pe rând, şapcă de „marinel”, pălărie, fes, clop... şi cine ştie ce s-o mai găti până mâine-poimâine. Păi, ce faci nene, când auzi de dracu? Fugi şi tu de el, cum fuge dânsul de tămâie. Nu te duci la el în Tartar, dacă vrei să te socoţi pe bune creştin şi să nu te sfădeşti cu anturajul lui Dumnezeu. Dar Pontuţă... s-a dus! Şi i-a luat cu el şi pe Dra...gnea, simplă potriveală de prefixe, dar şi pe Niţă al nostru de sub Tâmpa, care, mi s-a părut mie, că cam radia la preşedinte. De ce s-or fi dus, dom'le, la întâlnirea de la Cotroceni, convocată de Băsel, la care Crinel şi Motănel lipsiră premeditat? Ceva cu statul social, apoi ceva cu frumoasa Robertuţa din pădurea de adormit copiii a PDL... Vrăjeală! Când taman de dimineaţă, fleoşc una fix în bot lui Geoană, care va trebui să nu mai cânte la muzicuţă vreo şase luni, suspendat din partidul al cărui preşedinte fu până după faza pepenii, bietul „Mihaela, dragostea mea, am învins!” plăteşte abia a cum, când trebuie, prostia de a fi fost ce i-a cobit Ion Iliescu, înainte să purtat de Vântu... în decembrie 2009 spre... „Un fleac! I-am ciuruit!”. Cică, ce legătură să aibă Ponta cu Băse, una cu alta, Anastase cu Geoană? Păi, are! Căci se pregăteşte, simt eu în rinichi, „rocada mică”! Adică, na Geoană, ia Anastase!!! Probabil, la începutul noii sesiuni parlamentare de la anu'. În sensul că, PDL va obţine preşedinţia Senatului, cu vreun greu sau semigreu din dotare, iar PSD preşedinţia Camerei Deputaţilor, poate chiar cu un Ponta preşedinte... că doar nu cu vreun Năstase de dragul rimei cu Anastase... Contra buget, votat, împărţit frăţeşte între cele două fese ale fostului FSN, care au mai făcut treabă şnur, nu vă gândiţi la rimă, împreună. Dar, cea mai cea mai chestie, convenabilă pentru PDL, este două chestii cu schepsis fiecare. În prima chestie, se scapă de situaţia naşpa, când lipseşte preşedintele din dotarea ţării şi se întâmplă să primească Boc onorul, neconstituţional, l-ar putea primi poate un Filip, poate un Pereş, mai ştii, poate şi un Blaga sau un Berceanu, senatori din dotarea portocaliilor. Dar dacă se întâmplă şi mai naşpa, ca fostul suspendat să recidiveze şi să mai fie suspendat odată şi supus votului popular, preşedintele interimar ar fi, se gândeşte unii, cam cum a fost fostul buldog de interne, care l-a cam făcut în culise preşedinte a doua oară pe actualul, ştiu eu exact ce spun. Ei, ce ziceţi de „rocada mică”? Jur că nu ştiu, dar pe cuvânt că simt că cam aşa ar putea fi!...

Un comentariu: