doină apocrifă
de la nistru pân’ la tisa
rupe-mi-s-a, rupe-ţi-s-a!
ţie rupe-ţi-s-a-n paiş’pe
mie rupe-mi-s-a-n şaiş’pe
că s-a supărat pe doiş’pe
unş’pe cu oiştea-n coiş’pe...
nouă aspiră la zece
dar poate să i se-aplece
opt a fost tăiat de şapte
şase bea cafea cu lapte
stau sub cinci băieţii mici
doi trei patru bambilici
numai unu’ ca nebunul
tace face şi desface
rage trage şi le-o trage
trage-n nori viori cu tunul
de la nistru pân’ la tisa
rupe-mi-s-a, rupe-ţi-s-a!
c-a urcat spusa pe zisa
că Mister sună pe Missa
telefonu-i suge fisa
toyota se dă la fi’sa
soacră acră-n blugi şi geacă
se dă-n barcă udă leoarcă
sub matrozii de pe arcă
plozii laptele-l încearcă
încă de la tata noe
frig căluţi în câte-o troie
mânjii trânjii nu înţarcă
dunga-i neagră lumea-i largă
fusta-i scurtă cade-n iurtă
scarpin cărăbuşi pe burtă
şi-n morişca lor de ceară
bâzâie un dram de ţară
de la nistru pân’ la tisa
rupe-ni-s-a, rupe-ni-s-a!...
DCLXXVII
Acum 5 ani
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu